Sunteti aici: Home Arte Plastice Pictura Sandro Botticelli Nasterea lui Venus

Postari recente in forum

No posts to display.

Contact & Feedback

Va multumim pentru ca ne vizitati site-ul . Daca aveti vreo propunere constructiva, vreo sugestie creatoare ori pur si simplu doriti sa ne contactati, puteti folosi acest formular. Va multumim !






Capodopera Nasterea lui Venus a lui Sandro Botticelli PDF Imprimare Email

2-botticelli birth venus 3      de Carmen Preda


      Sandro Botticelli - de fapt Alessandro di Mariano Filipepi

(n. 1 martie 1445, Florenţa - d. 17 mai 1510, Florenţa) a fost un pictor italian, unul din cei mai mari reprezentanţi ai Renaşterii italiene (sec XV –XVI).

     Renașterea este denumirea curentului de înnoire socială şi culturală care a apărut în Europa la sfârșitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, înnoire caracterizată prin reînviorarea interesului pentru cultura şi arta antichităţii clasice.

       Frumuseţea şi graţia figurilor create de Botticelli, precizia liniilor şi redarea mişcării fac din lucrările sale o operă ce simbolizează pictura epocii. Caracteristic artei lui este şi faptul că figurile pictate de el prezintă profunde sentimente umane, Botticelli apărându-ne astfel ca un cercetător atent al sufletului omenesc.

7394-the-birth-of-venus-sandro-botticelli      Urmând celebrul principiu hermeneutic ”Ceea ce este sus este la fel cu ceea ce este jos” şi viceversa, artiştii geniali din toate timpurile puteau să se înalţe, mulţumită imaginaţiei, de la pământ până la cer, până cand ajungeau să se simtă plini de lumină. În această condiţie de extaz iluminator invocau puterile superioare şi începeau să lucreze, transformând operele lor în viziuni ale unor concepte pure precum eternitatea, iubirea, perfecţiunea şi frumuseţea divină.
Putem observa urma acestei metode în numeroasele opere renascentiste, care sunt marcate de simboluri geometrice pitagoreice precum divina proporţie sau de prezența zeiței Venus, mesageră a frumuseţii. Acesta este şi cazul faimoasei picturi a lui Sandro Botticeli intitulată Naşterea lui Venus.
Perfecta armonie a acestei opere se datorează divinei proporţii, prezentă atât în măsurile figurii centrale, cât şi în pânza dreptunghiulară a tabloului, ale cărei dimensiuni se află într-un raport apropiat de numărul de aur.

       Pictura Naşterea lui Venus, una dintre cele mai renumite din istoria artelor, a fost realizat la comanda lui Lorenzo şi Giovanni di Pierfrancesco de Medici, pentru vila lor din Castello. Această capodoperă – realizata prin 1486 cu tempera pe pânză – are dimensiunile 172,5 cm x 278,5 cm şi poate fi admirată şi azi în Galeria Uffizi din Florenţa, Italia.

botticelli 2       Pictura nu înfăţişează naşterea zeiţei frumuseţii din spuma marii, aşa cum a fost descris episodul de clasicul poet Hesiod în Teogonia (ce a reprezentat un punct de pornire şi inspiraţie pentru pictor), ci momentul în care aceasta ajunge la ţărm. Botticelli este totodată influenţat şi de un contemporan al său, Angelo Poliziano. În poemul sau Venus este adusă la mal într-o cochilie de scoică purtată de Zefir, zeul vântului, şi Aura, briza, aflaţi într-o strânsă îmbrăţisare.

Botticelli pictează trupul zeitei în manieră sculpturală, adaugând o tuşa de negru conturului. Carnaţia în tonuri de alb uşor colorat cu galben şi pe alocuri roz, nu este naturală, ci ne sugerează suprafaţa unei statui. Artistul a dorit să confere frumuseţii sale şi aura purităţii totodată, suprapunând o Venus celestă uneia terestre, naturale. Poziţia corpului, cu un picior pe care se sprijină şi celălalt puţin ridicat, crează senzaţia că este extraordinar de uşoară, iar linia curbată a corpului conferă o armonie deosebita compoziţiei. Atitudinea aparent pudică, de acoperire, lasă totuşi privitorul să exploreze corpul personajului. Privirea alunecă dispre chip spre braţe, în special spre cel stâng, datorită formei în triunghi răsturnat a bustului.

Triunghiul este un element evident şi important care structurează după legile armoniei divine compoziţia picturii. Triunghiul după care pictorul a trasat liniile acestei compoziţii are vârful deasupra capului lui Venus şi este format în primul rând din braţele şi corpurile personajelor simbolice care o înconjoară pe Venus.

Triunghiul în artă este un simbol al unitătii, al perfectiunii, pe care îl regăsim desemenea şi în simbolismul Sfintei Treimi din creştinism.

Putem vedea două triunghiuri principale –unul în jurul corpului lui Venus, sugerând perfecţiunea frumuseţii divine care o defineşte pe zeiţă, şi celălalt creat de poziţia încântătoare a braţelor lui Venus care arată că ea deasemenea oferă permanent această frumuseţe copleşitoare. Zeiţa apare exprimându-şi plină de graţie puritatea prin frumuseţea sa exterioară, în timp ce rămâne modesta în ceea ce permite privitorilor să vadă.

venus m  Legenda care a inspirat această capodoperă a fost vazută ca un simbol al misterului prin care mesajul divin vine în manifestare, iar Boticelli a urmărit să decripteze acest mit lumii întregi prin viziunea sa artistică valoroasă. Având în vedere aceste semnificaţii, în lumina artei iniţiatice, putem să intuim că artistul atunci când a realizat această capodoperă s-a raportat la Puterea Feminină Sacră care animeză întregul Univers, sau Mahashakti (aşa cum este ea numită în traditţia orientală).

    

    „Mai întâi cerul şi continentele, fundurile mărilor, globul strălucitor al Lunii, focurile radioase ale lui Titan, au fost făcute să existe şi să trăiască de către un suflu tainic ce exista deja înlăuntrul lor (Spiritus intus alit); fiind infuzat într-un anume fel în toate membrele (părţile, zonele) lumii, acest duh mişcă întreaga masă a creaţiei (Mens agitat molem) şi totodată el se amestecă şi este prezent fără încetare în acest mare trup universal“. (Virgiliu, Eneida, VI) Citat preluat din glosarul lucrării Programul planetar de acţiune urgentă „NU APOCALIPSA” de profesor yoga Gregorian Bivolaru

        Atmosfera picturii este dinamică, animată fiind de acest suflu creator. Toate personajele, şi chiar şi celelalte elemente, plutesc…

        Venus pluteşte pe valuri şi pe cochilie cu părul răsfirat, Hora, zeiţa anotimpurilor, o întâmpină cu o mantie minunată ce se ondulează complicat şi picioarele sale parcă abia ating solul, trandafirii sunt şi ei purtaţi de vânt (odată cu naşterea Afroditei, spune legenda, a aparut şi trandafirul). Numai trunchiurile copacilor fac legatura cu pământul, însă şi ramurile lor par să fie atinse de briză.

          „ În Biblie se vorbeşte întotdeauna despre „suflul“ cel tainic al lui DUMNEZEU care plutea deasupra apelor (Facerea 1-2), precedând ontologic întreaga Creaţie: crearea lumii şi crearea omului, care a dobândit viaţă atunci când DUMNEZEU i-a insuflat-o (sub forma unui astfel de suflu) în nări (Facerea 2,7).” Citat preluat din glosarul lucrării Programul planetar de acţiune urgentă „NU APOCALIPSA” de profesor yoga Gregorian Bivolaru

        Un alt simbol important care apare în tablou și care întăreşte această analogie cu Mahashakti (Puterea Sacră feminină) este scoica care susţine trupul zeiţei.

       Din moment ce apa însăşi este un simbol al fertilităţii, scoica fiind un produs acvatic este recunoscută ca fiind un simbol al fertilităţii feminine.

        În Grecia antică (a cărei cultură a influenţat puternic arta renascentistă), scoica împreună cu perla erau un simbol al actului creaţiei şi deasemenea o reprezentau pe Suprema Mamă Divină a tuturor zeițelor. (Mahashakti –n.n.)

       Deasemenea prezenţa naturii este puternică in pictură, abundând de flori care se regăsesc peste tot în aer şi pe veşminte, trimiţându-ne din nou la simbolismul Supremei Mame Divine.

         În încheiere oferim un alt citat sugestiv şi inspirator preluat din glosarul lucrării Programul planetar de acţiune urgentă „NU APOCALIPSA” de profesor yoga Gregorian Bivolaru : 

     „În stările elevate de extaz divin, Duhul Sfânt ni se revelează ca fiind un enigmatic sistem unificat, care funcţionează în permanenţă ca un tot indivizibil, ce acţionează astfel încât să realizeze intenţiile şi Voia lui DUMNEZEU. Întregul Macrocosmos a fost manifestat prin intermediul Duhului Sfânt, care în felul acesta exprimă în totalitate intenţiile esenţiale şi Voia Tatălui Ceresc (DUMNEZEU). Totodată, Duhul Sfânt este o putere feminină sacră ce acţionează în permanenţă într-o perfectă şi deplină stare de unison cu înţelepciunea supremă a lui DUMNEZEU TATĂL.”